circulatia preventiva la drpciv

Prevenție, prioritate și DRPCIV

 Copiii

Bucuria familiei, viitorul nației, o problemă permanentă pentru mulți dintre noi.

În legătură cu automobilul, avem norocul că nu pot fi decât trei situații în care apar copiii: în mașină, în afara ei sau în… ambele. O să spuneți, lasă bre, că doar n-or avea darul ubicuității. Nu, sigur că nu-l au, dar copiii tăi sunt în mașină, iar ai altora sunt fie în mașinile lor, fie pe afară. Cu alte cuvinte, dai de ei peste tot.

Legea zice câteva chestii despre copii în automobil: cât sunt foarte mici, trebuie să aibă scaune speciale, adaptate vârstei, prinse solid de bancheta din spate. E adevărat, am văzut și scaune prinse de scaunul din față, copilul stând cu spatele la direcția de mers. Poate e mai bine, la frânare se proptește cu spatele nu îl gâtuiești cu centura lui. Poate nu e bine și îi produce vomă, cum ni se întâmplă multora când mergem în marșarier, deși mașina merge înainte.

Până la 12 ani, n-au voie în față; dar acolo, în spate, trebuie să poarte centură. Textul e nițel cam brutal, dar nu e făcut să vă jignească vreun copil: ” este interzis transportul copiilor în vârsta de pâna la 12 ani sau al animalelor pe locurile din față ale vehiculelor”.

Când urcă și coboară din autoturism, copiii trebuie s-o facă numai pe ușa dinspre trotuar. Dacă sunt însoțiți de un adult, altul decât șoferul, acesta va coborî primul și va urca ultimul ca să supravegheze copiii. Nici șoferului nu-i cade vreun galon, dacă zice: ”Gigele, stai să-ți deschid ușa!” Și se urcă la volan, doar după ce țâncul a trecut de poarta școlii…

Lege nescrisă, dar fermă ca orice lege a naturii: ”Dacă vezi o minge rostogolindu-se pe caldarâm, imediat va apărea și un copil”. Inversul nu e valabil; dacă vedeți un copil pe carosabil, protejați-l și nu așteptați ca după el să apară și o minge.

Copilul trebuie protejat in every way, cum s-ar zice azi. E în mașină, nu fumezi. Aerisești cu grijă, nici să-l tragă curentul, nici să respire aer viciat.

Ești în parcare, te pregătești să pleci. Uită-te, poate un copil desenează pe asfalt chiar în spatele mașinii tale. E micuț, nu-l vezi de la volan.

Intersectezi o pistă special amenajată și semnalizată pentru biciclete. Copilul are PRIORITATE. Nu numai el, toți bicicliștii. Iar parcarea e acolo unde e un P mare, nu pe pistă.

Mai gândiți-vă și voi că sunt copiii voștri…